Definitie
Cianoza este culoarea albastra a tegumentelor, datorita unor modificari cantitative a hemoglobinei reduse ( creste peste 5 gr la 100 ml sange) si calitative ale hemoglobinei ( transformarea fierului bivalent in fier trivalent , prin oxidare).
Importanta
1. cianoza poate sa ascunda boli foarte grave
2. poate sa fie singurul simptom al unei boli severe
3. in fata unei cianoze trebuie sa efectuam de urgenta o serie de analize indispensabile pentru diagnostic :
- hemoleucograma
- examen radiologic - cord si pulmon
- examen electric al inimii ( EKG)
- examen echografic al inimii
- dozarea G6PD
Clasificarea cianozei - se face dupa mai multe criterii :
1Criteriu terminologic
a) CIANOZA ADEVARATA are urmatorul caracter : la vitropresiune dispare
b) CIANOZA FALSA sau pseudocianoza nu dispare prin vitropresiune si culoarea albastra se datoreaza unor pigmenti din piele care pot fi :
- endogeni = melanina ( pigment negricios in piele)
= acid homogentizinic ( in unele boli de metabolism)
- exogeni = arseniu si plumb
2Criteriu de distributie
a) CIANOZA CENTRALA ( arteriala, calda). In cianoza centrala toata cantitatea de sange are tulburari de hemoglobina. Daca incalzim un segment cianozat, cu apa calda, cianoza nu dispare
b) CIANOZA PERIFERICA ( venoasa sau rece). Numai sangele venos este de culoare albastra.
Exemple de cianoza periferica - in staza venoasa
- in staza cardiaca
- in varice
Daca punem extremitatea cianozata in apa calda, cianoza dispare si zona se inroseste
3Criteriul valentei fierului din Hb
a) CIANOZA HEMOGLOBINICA -cianoza se datoreaza cresterii hb normale dar redusa care este saturata de CO2 si desaturata de O2. Fierul din Hb este bivalent
b) CIANOZA HEMIGLOBINICA - fierul devine trivalent prin oxidare
METHEMOGLOBINEMIE - este o cianoza hemiglobinica
Caractere
1. Cianoza este de culoare brun-inchisa
2. Boala apare brusc, in plina sanatate
3. Din anamneza reiese ca, in alimentatia copilului se foloseste apa de fantana
4. Varsta copilului, de obicei, este sub 3 luni
5. Sangele recoltat pentru analize are culoare ciocolatie
6. Examenele pulmonar si cardiac sunt absolut negative, atat radiologic cat si electrocardiografic
7. Patogenia bolii este oxidarea fierului bivalent in fier trivalent prin nitriti, dar si prin sulfamide si alte substante. Nitratii ajunsi in stomac ( din apa de fantana) se transforma in nitriti care se absorb si transforma Fe II in FeIII
8. Analiza spectrofotometrica arata doua benzi de absorbtie caracteristice pentru methemoglobina.
9. Foarte frecvent methemoglobinemia se asociaza cu lipsa G6PD.
10. Daca dureaza mai mult, methemoglobinemia poate duce la hemoliza.
Alte cianoze hemiglobinice sunt :
- Sulfhemoglobinemia = cianoza se datoreaza transformarii Hb in sulfhemoglobina
- Hemoglobinaza M
Patogenia cianozei - in cianoza intervin 4 factori
1. Factorul alfa = factorul cardiovascular
- suntul veno - arterial sau dreapta - stanga ( sangele venos trece peste cel arterial). Apare in cardiopatiile cu cianoza si in cardiopatii potential cianotice ca boala ROGER, de comunicare interventriculara.
2. Factorul lambda = pulmonar = amputarea hematozei ( pulmonara si celulara ) in pneumopatii acute ca :
- pneumonii
- bronhopneumonii
- emfizem pulmonar
- bronsita acuta
- pleurezie
- stafilococie pleuro-pulmonara
- fibroza pulmonara
- astm bronsic
Si in obstructii ale cailor respiratorii :
- laringita
- spasm laringian
- obstructie prin -alimente, ganglioni, tumori
3. Factorul D = factor tisular datorita stazei sanguine ( un hiper consum de O2 si hiperdozare de CO2)
Exemple :
- compresii venoase prin garou, tumori, varice, ganglioni
4.Factorul T = factor sanguin, hematologic in care apar modificari in sange .
Exemple - poliglobulia
- methemoglobinemia
- sulfhemoglobinemia
- hemiglobinoza M
Etiologia cianozei
1) Intr-o cianoza izolata ne gandim la urmatoarele boli :
- poliglobulie
- methemoglobinemie
- sulfhemoglobinemia
- hemiglobinoza M
2) Cianoza cu fenomene cardiace - cianoza este albastra si foarte tenace ( nu dispare prin tratament). Se percep sufluri precordiala. Examenul radiologic al toracelui arata modificari cardiace si pulmonare.
Daca plamanul este clar, hipertransparent, ne gandim la boli cu stenoza arterei pulmonare ca :
- triada Fallot
- pentada Fallot
- petrada Fallot
Daca plamanul este netransparent, ne gandim la o transpozitie de mari vase sanguine.
3) Cianoza asociata cu fenomene de colaps, soc
Soc = o stare caracterizata printr-un dezechilibru dintre patul vascular care este continatorul si volumul de sange care este continutul.
Socul poate fi - vasogen
- hematogen
- cardiogen
a) in soc vasogen avem o vasodilatatie.
Clinic simptomatologia este caracterizata prin semne de soc = extremitati palide si reci. Ne putem gandi la urmatoarele diagnostice - infectie severa
- intoxicatie acuta
Confirmarea infectiei se face prin VSH, HL si examene bacteriologice
Confirmarea intoxicatiei se face prin depistarea toxicului prin anamneza
b) in cianoza asociata cu soc hematogen, are loc scaderea volumului de sange care circula = hipovolemie
Semne clinice - ficat normal
- cord normal sau mic
Diagnostice de evocat :
- SDA ( sindrom de deshidratare acuta )
- hemoragie
Confirmarea SDA se face prin semne de deshidratare:
- scadere in greutate
- deprimarea fontanelei
- oligurie
- persistenta pliului cutanat
- facies deteriorat - cearcane, ochi infundati, plafonare, clipeste rar.
Hemoragia se confirma prin anamneza si prin scaderea Hb si a hematocritului
c) cianoza asociata cu soc cardiogen = volumul de sange este normal ca si continatorul. Pompa cardiaca devine insuficienta si nu poate asigura tesuturile cu cantitatea de sange necesar = hipoperfuzie tisulara
Socul cardiogen este foarte grav.
Simptome :
- hepatomegalie
- cardiomegalie
- edem pulmonar ( trecerea serului din sange in alveolele pulmonare)
- turgescenta jugularei.
Diagnostice de evocat -malformatie congenitala de cord obstructiva stanga ca :
- stenoza arterei aorte ( coarctatia de aorta)
- hipoplazia ventricolului stang
- miocarditele
Confirmarea se face prin echocardiograma.
Miocarditele se confirma prin cateterism cardiac si EKG.
Pericarditele se confirma prin echocardiograma si ex. Roetgen.
4) cianoza asociata cu fenomene pulmonare ( detresa respiratorie)
Cauzele sunt cele ale detresei respiratorii.
In ordinea frecventei :
1. Boala membranelor hialine ( se captusesc alveolele cu o membrana hialina)
2. Inhalatia de glere, uneori cu pneumotorax ( apar la dismatur si prematur)
3. Detresa respiratorie tranzitorie ( la cei nascuti prin cezariana)
4. Infectii neo-natale
5. Hernia diafragmatica cu sau fara fistula
6. Retur venos anormal
La sugar mai intra in discutie si :
7. stafilococie pleuropulmonara
8. pneumonia
9. emfizem gigant
Se afișează postările cu eticheta afectiuni respiratorii la copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta afectiuni respiratorii la copii. Afișați toate postările
miercuri, 4 iulie 2012
duminică, 17 iunie 2012
ICTERUL LA NOU NASCUT
Definitie
Icterul este culoarea galbena a tegumentului si se datoreaza cresterii nivelului de bilirubina din sange.
Importanta
1. Icterul neonatal este un sindrom foarte frecvent
2. Mereu pune probleme dificile de diagnostic
3. Poate sa lase sechele foarte grave ( ex. encefalopatia cronica infantila )
4. Prin masuri profilactice foarte simple se pot preveni sechelele foarte grave.
Metabolismul bilirubinei
Originea bilirubinei este eritrocitul in care se afla hemoglobina care este formata din hem si globina. Ea este o macromolecula complexa. Hemoglobina este formata din 4 nuclei pirolici formand un inel tetrapirolic in mijloc cu un atom de Fe bi sau trivalent.
De hem se leaga molecule proteice mari ( cu peste 100 acizi) numite globine.
Hem + globina = hemoglobina.
Eritrocitul se hemolizeaza ( se distruge ) dupa 120 zile in sistemul reticuloendotelial care se afla in special in ficat si splina.
Sistemul reticuloendotelial = SRE = Kupfer
Prin hemoliza eritrocitului se elaboreaza hemoglobina care se transforma in bilirubina si albumina, circuland cuplate in vasele de sange. Bilirubina legata de albumina ajunge prin vasele de sange in ficat ( inelul bilirubinei nu mai este tetrapiloric, ci se rupe si se aseaza linear). La nivelul ficatului este captata de celula hepatica prin proteinele Y si Z si bilirubina este conjugata. Conjugarea se face cu ajutorul unei enzime care se gaseste numai in celula hepatica si se numeste GLUCORONIL TRANSFERAZA sau CONJUGAZA. Dupa ce trece prin ficat, bilirubina se numeste bilirubina conjugata.
Deosebirile dintre bilirubina neconjugata si bilirubina conjugata sunt :
1) - bilirubina neconjugata este liposolubila
- bilirubina conjugata este hidrosolubila
2) - bilirubina neconjugata este foarte toxica pentru sistemul nervos central deoarece neuronii contin foarte multe lipide si fiind liposolubila intra in nucleii cenusii de la baza creierului colorandu-i in galben. Aceasta impregnare se numeste icter nuclear.
3) - bilirubina neconjugata ( prehepatica, indirecta) fiind o molecula mare nu trece prin filtrul glomerular, ca urmare nu apare in urina
- bilirubina conjugata este molecula mica, hidrosolubila si poate trece prin filtrul glomerular, deci, poate apare in urina.Bilirubina conjugata in sange este 0 sau 1% din nivelul bilirubinei totale. Bilirubina conjugata intra in intestin unde isi schimba denumirea in stercobilinogen ( bilirubina din materiile fecale ). Bilirubina conjugata isi face functiile digestive si de absorbtie si se elimina sub forma de stercobilinogen. Nu se elimina in totalitate. Partea care ramane se absoarbe in sange la nivelul intestinului si se duce la ficat , apoi se reutilizeaza. Ficatul reutilizeaza urobilinogenul ( 90%) iar restul de 10% se elimina prin urina, sub forma de urobilinogen. Cresterea urobilinogenului indica insuficienta hepatica.
Ciclul urobilinogenului se numeste ciclu hepato-entero-hepat.
Clasificarea icterelor
1) Icterul cu bilirubina indirecta crescuta - nu exista conjugare. Oferta de bilirubina este crescuta; este icter hemolitic, icter hepatic. Bilirubina indirecta este peste 70% din bilirubina totala din sange.
2) Ictere cu bilirubina directa cand bilirubina directa depaseste 70% din bilirubina totala. Cauza este un obstacol pe caile biliare : - piatra,
- tumora,
- agenezie de cai biliare extrahepatice, intestin, duoden.Bilirubina se aduna si se intoarce in vasele de sange.
- pancreas anular ( care stranguleaza duodenul )
- agenezie de cai biliare intrahepatice
Icterul este culoarea galbena a tegumentului si se datoreaza cresterii nivelului de bilirubina din sange.
Importanta
1. Icterul neonatal este un sindrom foarte frecvent
2. Mereu pune probleme dificile de diagnostic
3. Poate sa lase sechele foarte grave ( ex. encefalopatia cronica infantila )
4. Prin masuri profilactice foarte simple se pot preveni sechelele foarte grave.
Metabolismul bilirubinei
Originea bilirubinei este eritrocitul in care se afla hemoglobina care este formata din hem si globina. Ea este o macromolecula complexa. Hemoglobina este formata din 4 nuclei pirolici formand un inel tetrapirolic in mijloc cu un atom de Fe bi sau trivalent.
De hem se leaga molecule proteice mari ( cu peste 100 acizi) numite globine.
Hem + globina = hemoglobina.
Eritrocitul se hemolizeaza ( se distruge ) dupa 120 zile in sistemul reticuloendotelial care se afla in special in ficat si splina.
Sistemul reticuloendotelial = SRE = Kupfer
Prin hemoliza eritrocitului se elaboreaza hemoglobina care se transforma in bilirubina si albumina, circuland cuplate in vasele de sange. Bilirubina legata de albumina ajunge prin vasele de sange in ficat ( inelul bilirubinei nu mai este tetrapiloric, ci se rupe si se aseaza linear). La nivelul ficatului este captata de celula hepatica prin proteinele Y si Z si bilirubina este conjugata. Conjugarea se face cu ajutorul unei enzime care se gaseste numai in celula hepatica si se numeste GLUCORONIL TRANSFERAZA sau CONJUGAZA. Dupa ce trece prin ficat, bilirubina se numeste bilirubina conjugata.
Deosebirile dintre bilirubina neconjugata si bilirubina conjugata sunt :
1) - bilirubina neconjugata este liposolubila
- bilirubina conjugata este hidrosolubila
2) - bilirubina neconjugata este foarte toxica pentru sistemul nervos central deoarece neuronii contin foarte multe lipide si fiind liposolubila intra in nucleii cenusii de la baza creierului colorandu-i in galben. Aceasta impregnare se numeste icter nuclear.
3) - bilirubina neconjugata ( prehepatica, indirecta) fiind o molecula mare nu trece prin filtrul glomerular, ca urmare nu apare in urina
- bilirubina conjugata este molecula mica, hidrosolubila si poate trece prin filtrul glomerular, deci, poate apare in urina.Bilirubina conjugata in sange este 0 sau 1% din nivelul bilirubinei totale. Bilirubina conjugata intra in intestin unde isi schimba denumirea in stercobilinogen ( bilirubina din materiile fecale ). Bilirubina conjugata isi face functiile digestive si de absorbtie si se elimina sub forma de stercobilinogen. Nu se elimina in totalitate. Partea care ramane se absoarbe in sange la nivelul intestinului si se duce la ficat , apoi se reutilizeaza. Ficatul reutilizeaza urobilinogenul ( 90%) iar restul de 10% se elimina prin urina, sub forma de urobilinogen. Cresterea urobilinogenului indica insuficienta hepatica.
Ciclul urobilinogenului se numeste ciclu hepato-entero-hepat.
Clasificarea icterelor
1) Icterul cu bilirubina indirecta crescuta - nu exista conjugare. Oferta de bilirubina este crescuta; este icter hemolitic, icter hepatic. Bilirubina indirecta este peste 70% din bilirubina totala din sange.
2) Ictere cu bilirubina directa cand bilirubina directa depaseste 70% din bilirubina totala. Cauza este un obstacol pe caile biliare : - piatra,
- tumora,
- agenezie de cai biliare extrahepatice, intestin, duoden.Bilirubina se aduna si se intoarce in vasele de sange.
- pancreas anular ( care stranguleaza duodenul )
- agenezie de cai biliare intrahepatice
marți, 5 iunie 2012
PNEUMONIA ACUTA VIRUSALA
Definitie
Pneumonia acuta virusala este o pneumonie cauzata de virusuri, in special de agentul EATON, la copiii in special peste 5 ani, care se manifesta clinic mai discret si radiologic mult mai intens.
Sinonime
- pneumonie interstitiala
- pneumonie atipica primara ( este atipica fata de pneumonia pneumococica)
Atipia fata de pneumonia pneumococica este data de urmatoarele caractere tipice pentru pneumonia virusala :
1) apare in mici focare epidemice
2) debut insidios, inselator, cu un sindrom asteno- vegetativ ( oboseala, curbatura, dureri musculare) si febra
3) catar nazal intotdeauna prezent
4) in sputa nu se gaseste nici un fel de flora predominenta
5) examenul radiologic in contrast cu semnele clinice prezinta o imagine moale, difuza, hilifuga, in trama, si cu oarecare participare ganglionara
6) frecvent testul HIRST este pozitiv
7) leucograma normala
8) histologic - lipsa leziunilor alveolare si prezenta leziunilor interstitiale
9) terapeutic - ineficienta totala a antibioticelor
Etiologie
De obicei este vorba de agentul EATON. Rareori boala este data de virusul respirator sincitial, la sugari.
Agentul EATON este un microb mic, de 8-15 microni, care nu are perete (membrana) celular si de aceea se deformeaza usor si trece prin filtrele de portelan. Se poate cultiva pe medii moarte. De aceea este un microb mic, situat intre virusuri si bacterii.
Epidemiologie
1) Sursa de infectie este numai omul bolnav.
2) Calea de infectie este calea aerogena directa prin picaturile Pflugge. Contagiunea se face in lant ( de la individ la individ, nu in masa).
3) Terenul receptiv este format de copiii peste 5 ani.
Din 100 contacti se infecteaza cu agent Eaton, 40. Dintre acestia, 35 fac bronsite, amigdalite, faringite, etc si numai 5 fac pneumonie acuta virusala.
Agentul Eaton se mai numeste mycoplasma pneumoniae.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptome : - clinice
- de laborator
- radiologice
Simptome clinice
Incubatie de 12-14 cel mult 21 zile.
Debut gradual, insidios, pseudogripal - febra, cefalee, astenie, dureri musculare, mici frisonete, catar nazal.
Perioada de stare care merge cu :
a) febra 5-7-10 zile. Febra este neregulata si scade in liza. Cateodata este febra in platou. Dupa scaderea in liza ( mai incet si treptat ) pot persista stari subfebrile timp de 1 - 1/2 luni.
b) cefalee temporala sau retroorbitala.
c) sindrom pulmonar cu :
- tuse intensa, seaca, spastica, nocturna
- foarte rar pot apare firisoare de sange in sputa ( sputa hemoptoica )
- dureri si arsuri retrosternale
La examenul clinic stetacustic nu se aude aproape nimic.
Semne de laborator
VSH si leucograma sunt normale.
Reactia HIRST este pozitiva.
Daca se cultiva un virus pe ou de gaina embrionat, acest virus, dupa ce a crescut, are interesanta propietate de a aglutina ( a lipi ) eritrocitele de gaina.
Daca virusului i se adauga ser de la un bolnav cu Eaton nu mai aglutineaza eritrocitele.
Reactia HIRST este o reactie de hemaglutino - inhibare. Pentru a fi pozitive trebuie sa existe doua probe dintre care a doua mai pozitiva decat prima, in crestere, cu un titru mai mic.
Titru mic = 1 / 640 la sugar si prescolar
Titru mare 1 / 1280 la copil mare
Titru mai mare este mai negativ decat titru mai mic.
Simptome radiologice - sunt in total contrast cu examenul clinic stetacustic.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli :
- gripa
- tuberculoza ( se face IDR si examenul radiologic al plamanului).
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice, radiologice si de laborator.
Tratamentul
Simptomatic - ca in bronsiolite
Antibiotic - eritromicina si tetraciclina au un oarecare efect in pneumonia acuta virusala.
Pneumonia acuta virusala este o pneumonie cauzata de virusuri, in special de agentul EATON, la copiii in special peste 5 ani, care se manifesta clinic mai discret si radiologic mult mai intens.
Sinonime
- pneumonie interstitiala
- pneumonie atipica primara ( este atipica fata de pneumonia pneumococica)
Atipia fata de pneumonia pneumococica este data de urmatoarele caractere tipice pentru pneumonia virusala :
1) apare in mici focare epidemice
2) debut insidios, inselator, cu un sindrom asteno- vegetativ ( oboseala, curbatura, dureri musculare) si febra
3) catar nazal intotdeauna prezent
4) in sputa nu se gaseste nici un fel de flora predominenta
5) examenul radiologic in contrast cu semnele clinice prezinta o imagine moale, difuza, hilifuga, in trama, si cu oarecare participare ganglionara
6) frecvent testul HIRST este pozitiv
7) leucograma normala
8) histologic - lipsa leziunilor alveolare si prezenta leziunilor interstitiale
9) terapeutic - ineficienta totala a antibioticelor
Etiologie
De obicei este vorba de agentul EATON. Rareori boala este data de virusul respirator sincitial, la sugari.
Agentul EATON este un microb mic, de 8-15 microni, care nu are perete (membrana) celular si de aceea se deformeaza usor si trece prin filtrele de portelan. Se poate cultiva pe medii moarte. De aceea este un microb mic, situat intre virusuri si bacterii.
Epidemiologie
1) Sursa de infectie este numai omul bolnav.
2) Calea de infectie este calea aerogena directa prin picaturile Pflugge. Contagiunea se face in lant ( de la individ la individ, nu in masa).
3) Terenul receptiv este format de copiii peste 5 ani.
Din 100 contacti se infecteaza cu agent Eaton, 40. Dintre acestia, 35 fac bronsite, amigdalite, faringite, etc si numai 5 fac pneumonie acuta virusala.
Agentul Eaton se mai numeste mycoplasma pneumoniae.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptome : - clinice
- de laborator
- radiologice
Simptome clinice
Incubatie de 12-14 cel mult 21 zile.
Debut gradual, insidios, pseudogripal - febra, cefalee, astenie, dureri musculare, mici frisonete, catar nazal.
Perioada de stare care merge cu :
a) febra 5-7-10 zile. Febra este neregulata si scade in liza. Cateodata este febra in platou. Dupa scaderea in liza ( mai incet si treptat ) pot persista stari subfebrile timp de 1 - 1/2 luni.
b) cefalee temporala sau retroorbitala.
c) sindrom pulmonar cu :
- tuse intensa, seaca, spastica, nocturna
- foarte rar pot apare firisoare de sange in sputa ( sputa hemoptoica )
- dureri si arsuri retrosternale
La examenul clinic stetacustic nu se aude aproape nimic.
Semne de laborator
VSH si leucograma sunt normale.
Reactia HIRST este pozitiva.
Daca se cultiva un virus pe ou de gaina embrionat, acest virus, dupa ce a crescut, are interesanta propietate de a aglutina ( a lipi ) eritrocitele de gaina.
Daca virusului i se adauga ser de la un bolnav cu Eaton nu mai aglutineaza eritrocitele.
Reactia HIRST este o reactie de hemaglutino - inhibare. Pentru a fi pozitive trebuie sa existe doua probe dintre care a doua mai pozitiva decat prima, in crestere, cu un titru mai mic.
Titru mic = 1 / 640 la sugar si prescolar
Titru mare 1 / 1280 la copil mare
Titru mai mare este mai negativ decat titru mai mic.
Simptome radiologice - sunt in total contrast cu examenul clinic stetacustic.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli :
- gripa
- tuberculoza ( se face IDR si examenul radiologic al plamanului).
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice, radiologice si de laborator.
Tratamentul
Simptomatic - ca in bronsiolite
Antibiotic - eritromicina si tetraciclina au un oarecare efect in pneumonia acuta virusala.
sâmbătă, 26 mai 2012
RINOFARINGITA
Definitie
Rinofaringita este infectia mucoasei nazale si faringiene.
Ea poate fi :
- boala independenta
- asociata cu alte boli ca : a) infectii generale acute - rujeola
- rubeola
b) boli cronice : -sifilis
- mononucleoza infectioasa
c) boli locale : - stomatita
- otita
- amigdalita
Etiologia
Rinofaringita are cauze - determinante
- favorizante
Cauze determinante - virusuri
- bacterii
Virusurile :
- gripal
- APC ( are tropism pentru faringe, ganglioni si conjunctive :ganglioni mariti, faringe rosu, conjunctiva inflamata)
- COXSACKIE - A da herpangina
- B da boala din Bornholm numita si pseudoparalizia infantila
Diferenta dintre virus si bacterie :
- virusurile nu se vad la microscop
- virusurile trec prin filtrele de portelan
- ca sa se inmulteasca, bacteriile nu au nevoie de celule vii, pe cand virusul are neaparat nevoie de celule vii
- virusul are in constitutie numai ARN sau numai ADN, deci este o macromolecula
Infectia virusala a mucoasei rinofaringiene pregateste mucoasa pentru suprainfectarea ei de bacterii, dand suprainfectia bacteriana.
Bacteriile mai pot interveni si prin complicatii la distanta.
Complicatii:
1) Locale - suprainfectia bacteriana
2) De vecinatate - otita medie
- mastoidita
- stomatita
- amigdalita
- sinuzita
- traheita
- bronsita
- laringita
3) La distanta - diareea infecto-parentala
- pneumonia
- pielonefrita
- meningita
- limfadenita mezenterica ( are aceleasi simptome ca si apendicita )
4) Generalizate - sepsa
Cauze favorizante :
- anotimp rece
- climatul umed si racoros
- microclimat domiciliar necorespunzator ( curenti de are, igrasie)
- aglomeratiile
- igiena individuala deficitara ( lipsa imbracamintei si a incaltamintei corespunzatoare anotimpului )
SIMPTOME
A) Simptome locale
1. subiective - obstructie nazala
- stranut
- voce nazonata
- rinoree ( secretii abundente din nas)
Obstructia nazala da :
- insomnie
- imposibilitatea de a suge
- respiratie pe gura
2. obiective - tumefactia narinelor
- secretii din nas - seroase
- seromucoase
- mucoase
- mucopurulente
- purulente
- faringele - rosu ( ne putem gandi la o faringita streptococica)
- presarat cu secretii scurse din nas
- presarat cu vezicule si punem diagnosticul de herpangina si ne gandim la virusul Coxsackie A.
B.Simptome generale
- febra
- anorexia
- stare generala influentata ( curbatura)
- agitatie
- convulsii
Febra apare brusc si urca pana la 40 grade C. Tine trei zile, iar uneori poate persista pana la 7-10 zile. Evolutia febrei este bifazica in faringita virala ( febra in dromader).
EVOLUTIA BOLII
- vindecare 99% cazuri
- complicare 1% cazuri
TRATAMENT
1.Profilactic
- izolarea persoanelor cu rinofaringita
- portul mastii de tifon si schimbarea ei din 2 in 2 ore
- calirea organismului
2.Curativ
- igienic
- dietatic - lichide din abundenta
- sa nu fortam copilul sa manance
- medicamentos ( a,b,c,d)
a) Combaterea febrei
- controlul temperaturii din ora in ora
- evitarea invelirii cu paturi sau haine de lana
- administrarea de ceai la discretie
- administrarea de medicamente antitermice
- prisnit sau impachetari cu carpe umede
- buretaj
La copiii mici nu se administreaza aspirina deoarece favorizeaza aparitia sindromului Reye , care poate duce la moarte.
Se administreaza paracetamol.
b) Combaterea agitatiei si protectia sistemului nervos ( apararea copilului de convulsii). Intre 6 luni si 6 ani exista pericolul aparitiei de convulsii febrile.
Se administreaza fenibarbital tablete, 5mg / kg corp / zi per os.
Se poate administra si vitamina B6 care favorizeaza procesele de inhibitie.
c) Combaterea tusei si usurarea eliminarii secretiilor - administrare de ceai de tei.
d) Combaterea obstructiei nazale cu ser fiziologic urmata dupa 10 minute de igienizarea cavitatii nazale si aspirarea secretiilor
-
Rinofaringita este infectia mucoasei nazale si faringiene.
Ea poate fi :
- boala independenta
- asociata cu alte boli ca : a) infectii generale acute - rujeola
- rubeola
b) boli cronice : -sifilis
- mononucleoza infectioasa
c) boli locale : - stomatita
- otita
- amigdalita
Etiologia
Rinofaringita are cauze - determinante
- favorizante
Cauze determinante - virusuri
- bacterii
Virusurile :
- gripal
- APC ( are tropism pentru faringe, ganglioni si conjunctive :ganglioni mariti, faringe rosu, conjunctiva inflamata)
- COXSACKIE - A da herpangina
- B da boala din Bornholm numita si pseudoparalizia infantila
Diferenta dintre virus si bacterie :
- virusurile nu se vad la microscop
- virusurile trec prin filtrele de portelan
- ca sa se inmulteasca, bacteriile nu au nevoie de celule vii, pe cand virusul are neaparat nevoie de celule vii
- virusul are in constitutie numai ARN sau numai ADN, deci este o macromolecula
Infectia virusala a mucoasei rinofaringiene pregateste mucoasa pentru suprainfectarea ei de bacterii, dand suprainfectia bacteriana.
Bacteriile mai pot interveni si prin complicatii la distanta.
Complicatii:
1) Locale - suprainfectia bacteriana
2) De vecinatate - otita medie
- mastoidita
- stomatita
- amigdalita
- sinuzita
- traheita
- bronsita
- laringita
3) La distanta - diareea infecto-parentala
- pneumonia
- pielonefrita
- meningita
- limfadenita mezenterica ( are aceleasi simptome ca si apendicita )
4) Generalizate - sepsa
Cauze favorizante :
- anotimp rece
- climatul umed si racoros
- microclimat domiciliar necorespunzator ( curenti de are, igrasie)
- aglomeratiile
- igiena individuala deficitara ( lipsa imbracamintei si a incaltamintei corespunzatoare anotimpului )
SIMPTOME
A) Simptome locale
1. subiective - obstructie nazala
- stranut
- voce nazonata
- rinoree ( secretii abundente din nas)
Obstructia nazala da :
- insomnie
- imposibilitatea de a suge
- respiratie pe gura
2. obiective - tumefactia narinelor
- secretii din nas - seroase
- seromucoase
- mucoase
- mucopurulente
- purulente
- faringele - rosu ( ne putem gandi la o faringita streptococica)
- presarat cu secretii scurse din nas
- presarat cu vezicule si punem diagnosticul de herpangina si ne gandim la virusul Coxsackie A.
B.Simptome generale
- febra
- anorexia
- stare generala influentata ( curbatura)
- agitatie
- convulsii
Febra apare brusc si urca pana la 40 grade C. Tine trei zile, iar uneori poate persista pana la 7-10 zile. Evolutia febrei este bifazica in faringita virala ( febra in dromader).
EVOLUTIA BOLII
- vindecare 99% cazuri
- complicare 1% cazuri
TRATAMENT
1.Profilactic
- izolarea persoanelor cu rinofaringita
- portul mastii de tifon si schimbarea ei din 2 in 2 ore
- calirea organismului
2.Curativ
- igienic
- dietatic - lichide din abundenta
- sa nu fortam copilul sa manance
- medicamentos ( a,b,c,d)
a) Combaterea febrei
- controlul temperaturii din ora in ora
- evitarea invelirii cu paturi sau haine de lana
- administrarea de ceai la discretie
- administrarea de medicamente antitermice
- prisnit sau impachetari cu carpe umede
- buretaj
La copiii mici nu se administreaza aspirina deoarece favorizeaza aparitia sindromului Reye , care poate duce la moarte.
Se administreaza paracetamol.
b) Combaterea agitatiei si protectia sistemului nervos ( apararea copilului de convulsii). Intre 6 luni si 6 ani exista pericolul aparitiei de convulsii febrile.
Se administreaza fenibarbital tablete, 5mg / kg corp / zi per os.
Se poate administra si vitamina B6 care favorizeaza procesele de inhibitie.
c) Combaterea tusei si usurarea eliminarii secretiilor - administrare de ceai de tei.
d) Combaterea obstructiei nazale cu ser fiziologic urmata dupa 10 minute de igienizarea cavitatii nazale si aspirarea secretiilor
-
Abonați-vă la:
Postări (Atom)