Definitie
Pneumonia acuta virusala este o pneumonie cauzata de virusuri, in special de agentul EATON, la copiii in special peste 5 ani, care se manifesta clinic mai discret si radiologic mult mai intens.
Sinonime
- pneumonie interstitiala
- pneumonie atipica primara ( este atipica fata de pneumonia pneumococica)
Atipia fata de pneumonia pneumococica este data de urmatoarele caractere tipice pentru pneumonia virusala :
1) apare in mici focare epidemice
2) debut insidios, inselator, cu un sindrom asteno- vegetativ ( oboseala, curbatura, dureri musculare) si febra
3) catar nazal intotdeauna prezent
4) in sputa nu se gaseste nici un fel de flora predominenta
5) examenul radiologic in contrast cu semnele clinice prezinta o imagine moale, difuza, hilifuga, in trama, si cu oarecare participare ganglionara
6) frecvent testul HIRST este pozitiv
7) leucograma normala
8) histologic - lipsa leziunilor alveolare si prezenta leziunilor interstitiale
9) terapeutic - ineficienta totala a antibioticelor
Etiologie
De obicei este vorba de agentul EATON. Rareori boala este data de virusul respirator sincitial, la sugari.
Agentul EATON este un microb mic, de 8-15 microni, care nu are perete (membrana) celular si de aceea se deformeaza usor si trece prin filtrele de portelan. Se poate cultiva pe medii moarte. De aceea este un microb mic, situat intre virusuri si bacterii.
Epidemiologie
1) Sursa de infectie este numai omul bolnav.
2) Calea de infectie este calea aerogena directa prin picaturile Pflugge. Contagiunea se face in lant ( de la individ la individ, nu in masa).
3) Terenul receptiv este format de copiii peste 5 ani.
Din 100 contacti se infecteaza cu agent Eaton, 40. Dintre acestia, 35 fac bronsite, amigdalite, faringite, etc si numai 5 fac pneumonie acuta virusala.
Agentul Eaton se mai numeste mycoplasma pneumoniae.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptome : - clinice
- de laborator
- radiologice
Simptome clinice
Incubatie de 12-14 cel mult 21 zile.
Debut gradual, insidios, pseudogripal - febra, cefalee, astenie, dureri musculare, mici frisonete, catar nazal.
Perioada de stare care merge cu :
a) febra 5-7-10 zile. Febra este neregulata si scade in liza. Cateodata este febra in platou. Dupa scaderea in liza ( mai incet si treptat ) pot persista stari subfebrile timp de 1 - 1/2 luni.
b) cefalee temporala sau retroorbitala.
c) sindrom pulmonar cu :
- tuse intensa, seaca, spastica, nocturna
- foarte rar pot apare firisoare de sange in sputa ( sputa hemoptoica )
- dureri si arsuri retrosternale
La examenul clinic stetacustic nu se aude aproape nimic.
Semne de laborator
VSH si leucograma sunt normale.
Reactia HIRST este pozitiva.
Daca se cultiva un virus pe ou de gaina embrionat, acest virus, dupa ce a crescut, are interesanta propietate de a aglutina ( a lipi ) eritrocitele de gaina.
Daca virusului i se adauga ser de la un bolnav cu Eaton nu mai aglutineaza eritrocitele.
Reactia HIRST este o reactie de hemaglutino - inhibare. Pentru a fi pozitive trebuie sa existe doua probe dintre care a doua mai pozitiva decat prima, in crestere, cu un titru mai mic.
Titru mic = 1 / 640 la sugar si prescolar
Titru mare 1 / 1280 la copil mare
Titru mai mare este mai negativ decat titru mai mic.
Simptome radiologice - sunt in total contrast cu examenul clinic stetacustic.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli :
- gripa
- tuberculoza ( se face IDR si examenul radiologic al plamanului).
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice, radiologice si de laborator.
Tratamentul
Simptomatic - ca in bronsiolite
Antibiotic - eritromicina si tetraciclina au un oarecare efect in pneumonia acuta virusala.
Se afișează postările cu eticheta adenoidita -simptome si tratament. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta adenoidita -simptome si tratament. Afișați toate postările
marți, 5 iunie 2012
luni, 4 iunie 2012
BRONSIOLITA ACUTA
Definitie
Bronsiolita acuta este infectia bronsiolelor. Aceasta definitie este corecta teoretic dar nesatisfacatoare practic. Drept compensatie exista urmatoarele criterii definitorii:
1) Apare pana la varsta de 2 ani cu maximum de frecventa la varsta de 6 luni.
2) Prezenta unui sindrom de obstructie a cailor respiratorii inferioare manifestat printr-un gajait sau suierat care se aude de la distanta si se numeste wheezing.
3) Bronsiolita acuta de obicei este prima imbolnavire. A doua imbolnavire este bronsita obstructiva iar al 3-lea sindrom bronho - obstructiv la acelasi copil impune diagnosticul de astm bronsic.
4) Timpul de aparitie - sezonul rece.
5) Cauza bronsiolitei este de obicei virusul respirator sincitial ( V.R.S.) si o componenta alergica sau si una si alta.
6) Intotdeauna se insoteste de o hipoxie care persista 6 saptamani dupa vindecare.
Etiologie
In 60% din cazuri boala este data de V.R.S.
In rest, ea este data de - virusul gripal
- virusuri paragripale
- agentul EATON
Patogenia bolii
V.R.S. determina obstructia bronsiolara prin urmatoarele 4 mecanisme :
1 - astuparea bronsiolelor cu resturi celulare distruse
2 - edem al mucoasei bronsiolare
3 - secretii crescute ale mucoasei bronsiolare
4 - spasmul muschilor din bronsiole, numiti REISESSENI
In bronsiolita numai primul mecanism este important.
In astmul bronsic sunt importante mecanismele 2-3-4. Primul mecanism nu intra in discutie.
Fiziopatologia bolii
Obstacolul bronseolar daca este complet, duce la atelectazie.
Obstacolul incomplet duce la emfizem pulmonar.
Atelectazie + emfizem pulmonar = duce la alterarea functiei de distributie.
A doua consecinta este tulburarea hematozei.
A treia consecinta = hipoxie si hipercapnie ( creterea CO2).
Patogenia bronseolitei
Virusul respirator sincitial determina 3 actiuni :
1) actiunea virusala primara care consta in patrunderea virusului in celulele epiteliale bronseolare si apoi distrugerea acestora si denudarea membranei bazale.
2) actiunea bacteriana secundara care inseamna invazia bronsiolelor cu epiteliul distruis de catre bacterii. Este urmata de o inflamatie purulenta ( cu aglomerare de leucocite).
3) actiunea alergica se datoreste tot denudarii membranei bazale si prin aceasta usureaza ajungerea alergenilor in submucoasa mastocitelor.
Mastocitele au rolul de a capta alergenii si IgE pe mucoasa lor.
Alergia este o reactie antigen - anticorp prea puternica si nociva organismului.
Alergia necesita un prim contact sensibilizant al organismului, adica o productie de IgE anti-alergen si fixarea acestor anticorpi pe membrana mastocitelor.
Mastocitele fac parte din sistemul reticuloendotelial si sunt raspandite in toate tesuturile si organele, dar mai ales sub piele.
Urmeaza apoi reactia declansanta a alergiei cand dupa reintalnirea dintre antigen si anticorp se declanseaza reactia alergica. Unirea a doua molecule de antigen se numeste Bridginq. In timpul bridginq-ului mastocitul care contine niste granulatii, degranuleaza, adica se sparge si pierde granulatiile. Granulatiile contin histamina; prin spargerea granulatiilor, histamina ajunge la muschi si produce contractia lor iar lumenul bronseolelor se obstrueaza printr-un mecanism alergic.
Simptomatologie
Simptomele principale si comune tuturor formelor sunt :
Semne clinice
1) anamneza pune diagnosticul
- copil sub 6 luni
- apare in special iarna
- notiunea de contact in anturaj ( mama, tata, bunic cu guturai, infectie respiratorie, etc)
2) semne obiective
a) debut insidios dupa 2-3 zile cu :
- febra
- indispozitie
- insomnie
- rinoree
b) in perioada de stare apar unele semne caracteristice :
- tahipnee
- dispnee predominant expiratorie ( expir suierator, fluierator)
- tuse
- tiraj intercostal si xifoidian
- febra care nu este obligatorie
Semne radiologice - apar mici opacitati
Semne de laborator - nu sunt caracteristice. Exista de obicei o leucograma normala, uneori leucopenie cu limfopenie.
Forme clinice
Dupa aspectul clinic :
- forma emfizematoasa in care predomina obstructia bronseolara de tip by pass cu captarea aerului si inflatie pulmonara ( aerul intra in plamani dar nu mai poate iesi)
- forma edematoasa unde predomina reactia alergica secretorie si apare un edem alveolar.
Dupa gravitate :
- forma foarte grava de obicei edematoasa cu semne de insuficienta cardiaca si fenomene de soc, cianoza, dispnee care impiedica bautul de lichide.
- forma relativ grava
- forma medie
- forma usoara
Diagnostic diferential
Nu trebuie uitate urmatoarele boli :
- corpul strain ( se face anamneza sugestiva)
- crupul
- tusea magareasca (pertusis)
- astmul bronsic
Evolutia bolii
I) Vindecarea este forma obisnuita de evolutie a bronseolitei. Insuficienta respiratorie persista 6 saptamani. Wheezing-ul poate persista pana la varsta de 7 ani.
II) Decesul prin complicatii ca :
- insuficienta respiratorie ireversibila
- cordul pulmonar acut ( insuficienta cardiaca dreapta)
- pneumotorax bilateral
III) Sechela - boala hiperreactiva a caii respiratorii care se manifesta prin wheezing recurent, adica repetat.
Wheezing-ul repetat se datoreste denudarii membranei bazale care usureaza patrunderea alergenilor. Denudarea membranei bazale duce la o hiperreactivitate a caii aeriene datorita denudarii terminatiilor nervoase care duce la spasm bronseolar.
Virusul respirator sincitial inhiba limfocitul T si el va permite o hipersinteza de IgE.
Concluzii dupa boala reactiva :
1) Numerosi copii dupa bronseolita prezinta wheezing repetat
2) 30% din bolnavi vor deveni astmatici, in special dupa pubertate pentru ca apare fumatul, neglijentele, efortul de orice fel
IV) Boala inflamatorie cronica este o boala reziduala. Se dezvolta lent si la varsta adulta se poate manifesta sub forma de :
- emfizem pulmonar
- bronsita cronica
- scleroza pulmonara
- fibroza pulmonara
TRATAMENT
1.Evaluarea gravitatii bolii prin indice Silverman de cate 2-3 ori pe zi
2.Masuri generale :
- igiena camerei
- temperatura optima a camerei, de 18-20 grade
- combaterea febrei
- pozitie semisezanda
- suprimarea imbracamintii prea stramte sau abundente
3.Asigurarea cat mai buna a functiilor respiratorii :
Ventilatia se asigura prin :
- aspiratia mucozitatilor din faringe
- dezobstructie nazala
- umezirea aerului si a oxigenului prin prosoape umede sau prin nebulizator al aerului din camera
- nebulizari ale cailor respiratorii
- nebulizari cu mucolitice
- terapia pozitionala care favorizeaza drenajul secretiilor
- tapotajul ( batai usoare pe spatele copilului pentru a se dezlipi secretiile si a fi eliminate)
- vibromasaj electric.
Functia de distributie se asigura prin :
- bronhodilatatoare ( aerosoli cu Salbutamol sau administrat oral in formele usoara)
- medicatie xantina ( miofilin, eufilin)
Functia de hematoza se favorizeaza prin :
- oxigenoterapie
- intubatia cu ventilatie artificiala asistata cand presiunea partiala a oxigenului din sange scade sub 60%
4.Corectarea unor functii metabolice :
a) combaterea acidozei cu bicarbonat de sodiu cand ph-ul scade sub 7,25 ( valoarea normala este 7,35).
Cantitatea de bicarbonat care se administreaza se calculeaza dupa formula :
- deficit x 0,3 x greutatea = miliechivalenti de bicarbonat ce trebuie administrat
b) deshidratarea prin polihiperpnee sau pierderi prin perspiratie se corecteaza cu :
- 25-40 ml glucoza 10% / kg corp in perfuzie
c) combaterea foamei prin administrarea de alimente in formele usoare pe cale orala. In formele grave se suprima alimentatia orala si se introduce prin perfuzie ratia calorica bazala prin 100 mg glucoza 10% / kg corp / zi plus Na, K si Ca.
5.Combaterea socului si a insuficientei cardiace
In formele foarte grave se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon 5 - 25 mg / kg corp / doza din 4 in 4 ore sau din 6 in 6 ore.
6.Tratament antibacterian
a) trebuie evitata administrarea de rutina
b) se administreaza antibiotice numai in urmatoarele situatii :
- focare bronhopneumonice radiologic
- hiperleucocitoza ( peste 12.000 / mm cub la sugar)
- teren handicapat ( distrofie, malformatii cardiace, prematuritate, dismaturitate)
- recidive
Se administreaza:
- penicilina + gentamicina in formele foarte grave
- penicilina in formele grave
- nimic in formele usoare si foarte usoare
Tratamentul complicatiilor
Convulsiile febrile se trateaza cu :
- fenobarbital (profilactic) = 2mg / kgcorp / zi i.m.
= 5mg / kgcorp / zi oral
- diazepam (in criza) = 1/2 - 1mg / kgcorp / doza i.v.
Injectia se opreste cand inceteaza convulsia pentru ca exista pericolul stopului respirator
1 fiola de diazepam de 2 ml = 10 mg. Se dilueaza cu 8 ml apa distilata. 1 ml din solutia obtinuta contine 1mg diazepam.
Bronsiolita acuta este infectia bronsiolelor. Aceasta definitie este corecta teoretic dar nesatisfacatoare practic. Drept compensatie exista urmatoarele criterii definitorii:
1) Apare pana la varsta de 2 ani cu maximum de frecventa la varsta de 6 luni.
2) Prezenta unui sindrom de obstructie a cailor respiratorii inferioare manifestat printr-un gajait sau suierat care se aude de la distanta si se numeste wheezing.
3) Bronsiolita acuta de obicei este prima imbolnavire. A doua imbolnavire este bronsita obstructiva iar al 3-lea sindrom bronho - obstructiv la acelasi copil impune diagnosticul de astm bronsic.
4) Timpul de aparitie - sezonul rece.
5) Cauza bronsiolitei este de obicei virusul respirator sincitial ( V.R.S.) si o componenta alergica sau si una si alta.
6) Intotdeauna se insoteste de o hipoxie care persista 6 saptamani dupa vindecare.
Etiologie
In 60% din cazuri boala este data de V.R.S.
In rest, ea este data de - virusul gripal
- virusuri paragripale
- agentul EATON
Patogenia bolii
V.R.S. determina obstructia bronsiolara prin urmatoarele 4 mecanisme :
1 - astuparea bronsiolelor cu resturi celulare distruse
2 - edem al mucoasei bronsiolare
3 - secretii crescute ale mucoasei bronsiolare
4 - spasmul muschilor din bronsiole, numiti REISESSENI
In bronsiolita numai primul mecanism este important.
In astmul bronsic sunt importante mecanismele 2-3-4. Primul mecanism nu intra in discutie.
Fiziopatologia bolii
Obstacolul bronseolar daca este complet, duce la atelectazie.
Obstacolul incomplet duce la emfizem pulmonar.
Atelectazie + emfizem pulmonar = duce la alterarea functiei de distributie.
A doua consecinta este tulburarea hematozei.
A treia consecinta = hipoxie si hipercapnie ( creterea CO2).
Patogenia bronseolitei
Virusul respirator sincitial determina 3 actiuni :
1) actiunea virusala primara care consta in patrunderea virusului in celulele epiteliale bronseolare si apoi distrugerea acestora si denudarea membranei bazale.
2) actiunea bacteriana secundara care inseamna invazia bronsiolelor cu epiteliul distruis de catre bacterii. Este urmata de o inflamatie purulenta ( cu aglomerare de leucocite).
3) actiunea alergica se datoreste tot denudarii membranei bazale si prin aceasta usureaza ajungerea alergenilor in submucoasa mastocitelor.
Mastocitele au rolul de a capta alergenii si IgE pe mucoasa lor.
Alergia este o reactie antigen - anticorp prea puternica si nociva organismului.
Alergia necesita un prim contact sensibilizant al organismului, adica o productie de IgE anti-alergen si fixarea acestor anticorpi pe membrana mastocitelor.
Mastocitele fac parte din sistemul reticuloendotelial si sunt raspandite in toate tesuturile si organele, dar mai ales sub piele.
Urmeaza apoi reactia declansanta a alergiei cand dupa reintalnirea dintre antigen si anticorp se declanseaza reactia alergica. Unirea a doua molecule de antigen se numeste Bridginq. In timpul bridginq-ului mastocitul care contine niste granulatii, degranuleaza, adica se sparge si pierde granulatiile. Granulatiile contin histamina; prin spargerea granulatiilor, histamina ajunge la muschi si produce contractia lor iar lumenul bronseolelor se obstrueaza printr-un mecanism alergic.
Simptomatologie
Simptomele principale si comune tuturor formelor sunt :
Semne clinice
1) anamneza pune diagnosticul
- copil sub 6 luni
- apare in special iarna
- notiunea de contact in anturaj ( mama, tata, bunic cu guturai, infectie respiratorie, etc)
2) semne obiective
a) debut insidios dupa 2-3 zile cu :
- febra
- indispozitie
- insomnie
- rinoree
b) in perioada de stare apar unele semne caracteristice :
- tahipnee
- dispnee predominant expiratorie ( expir suierator, fluierator)
- tuse
- tiraj intercostal si xifoidian
- febra care nu este obligatorie
Semne radiologice - apar mici opacitati
Semne de laborator - nu sunt caracteristice. Exista de obicei o leucograma normala, uneori leucopenie cu limfopenie.
Forme clinice
Dupa aspectul clinic :
- forma emfizematoasa in care predomina obstructia bronseolara de tip by pass cu captarea aerului si inflatie pulmonara ( aerul intra in plamani dar nu mai poate iesi)
- forma edematoasa unde predomina reactia alergica secretorie si apare un edem alveolar.
Dupa gravitate :
- forma foarte grava de obicei edematoasa cu semne de insuficienta cardiaca si fenomene de soc, cianoza, dispnee care impiedica bautul de lichide.
- forma relativ grava
- forma medie
- forma usoara
Diagnostic diferential
Nu trebuie uitate urmatoarele boli :
- corpul strain ( se face anamneza sugestiva)
- crupul
- tusea magareasca (pertusis)
- astmul bronsic
Evolutia bolii
I) Vindecarea este forma obisnuita de evolutie a bronseolitei. Insuficienta respiratorie persista 6 saptamani. Wheezing-ul poate persista pana la varsta de 7 ani.
II) Decesul prin complicatii ca :
- insuficienta respiratorie ireversibila
- cordul pulmonar acut ( insuficienta cardiaca dreapta)
- pneumotorax bilateral
III) Sechela - boala hiperreactiva a caii respiratorii care se manifesta prin wheezing recurent, adica repetat.
Wheezing-ul repetat se datoreste denudarii membranei bazale care usureaza patrunderea alergenilor. Denudarea membranei bazale duce la o hiperreactivitate a caii aeriene datorita denudarii terminatiilor nervoase care duce la spasm bronseolar.
Virusul respirator sincitial inhiba limfocitul T si el va permite o hipersinteza de IgE.
Concluzii dupa boala reactiva :
1) Numerosi copii dupa bronseolita prezinta wheezing repetat
2) 30% din bolnavi vor deveni astmatici, in special dupa pubertate pentru ca apare fumatul, neglijentele, efortul de orice fel
IV) Boala inflamatorie cronica este o boala reziduala. Se dezvolta lent si la varsta adulta se poate manifesta sub forma de :
- emfizem pulmonar
- bronsita cronica
- scleroza pulmonara
- fibroza pulmonara
TRATAMENT
1.Evaluarea gravitatii bolii prin indice Silverman de cate 2-3 ori pe zi
2.Masuri generale :
- igiena camerei
- temperatura optima a camerei, de 18-20 grade
- combaterea febrei
- pozitie semisezanda
- suprimarea imbracamintii prea stramte sau abundente
3.Asigurarea cat mai buna a functiilor respiratorii :
Ventilatia se asigura prin :
- aspiratia mucozitatilor din faringe
- dezobstructie nazala
- umezirea aerului si a oxigenului prin prosoape umede sau prin nebulizator al aerului din camera
- nebulizari ale cailor respiratorii
- nebulizari cu mucolitice
- terapia pozitionala care favorizeaza drenajul secretiilor
- tapotajul ( batai usoare pe spatele copilului pentru a se dezlipi secretiile si a fi eliminate)
- vibromasaj electric.
Functia de distributie se asigura prin :
- bronhodilatatoare ( aerosoli cu Salbutamol sau administrat oral in formele usoara)
- medicatie xantina ( miofilin, eufilin)
Functia de hematoza se favorizeaza prin :
- oxigenoterapie
- intubatia cu ventilatie artificiala asistata cand presiunea partiala a oxigenului din sange scade sub 60%
4.Corectarea unor functii metabolice :
a) combaterea acidozei cu bicarbonat de sodiu cand ph-ul scade sub 7,25 ( valoarea normala este 7,35).
Cantitatea de bicarbonat care se administreaza se calculeaza dupa formula :
- deficit x 0,3 x greutatea = miliechivalenti de bicarbonat ce trebuie administrat
b) deshidratarea prin polihiperpnee sau pierderi prin perspiratie se corecteaza cu :
- 25-40 ml glucoza 10% / kg corp in perfuzie
c) combaterea foamei prin administrarea de alimente in formele usoare pe cale orala. In formele grave se suprima alimentatia orala si se introduce prin perfuzie ratia calorica bazala prin 100 mg glucoza 10% / kg corp / zi plus Na, K si Ca.
5.Combaterea socului si a insuficientei cardiace
In formele foarte grave se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon 5 - 25 mg / kg corp / doza din 4 in 4 ore sau din 6 in 6 ore.
6.Tratament antibacterian
a) trebuie evitata administrarea de rutina
b) se administreaza antibiotice numai in urmatoarele situatii :
- focare bronhopneumonice radiologic
- hiperleucocitoza ( peste 12.000 / mm cub la sugar)
- teren handicapat ( distrofie, malformatii cardiace, prematuritate, dismaturitate)
- recidive
Se administreaza:
- penicilina + gentamicina in formele foarte grave
- penicilina in formele grave
- nimic in formele usoare si foarte usoare
Tratamentul complicatiilor
Convulsiile febrile se trateaza cu :
- fenobarbital (profilactic) = 2mg / kgcorp / zi i.m.
= 5mg / kgcorp / zi oral
- diazepam (in criza) = 1/2 - 1mg / kgcorp / doza i.v.
Injectia se opreste cand inceteaza convulsia pentru ca exista pericolul stopului respirator
1 fiola de diazepam de 2 ml = 10 mg. Se dilueaza cu 8 ml apa distilata. 1 ml din solutia obtinuta contine 1mg diazepam.
miercuri, 30 mai 2012
BRONSITA
Definitie
Bronsita este inflamatia arborelui bronsic care declanseaza niste implicatii asupra plamanului si a inimii.
Etiologie
1) Cauze determinante
- suspensia aeriana cu particule iritative ( praf, siliciu, carbune, fum de tigara, faina, rumegus, smog)
- fumatul
- infectiile virale ( virusurile pregatesc mucoasa bronsica pentru invazia bacteriilor)
- congestii repetate ( tusitori si plangatori cronici )
- gaze iritante
2) Cauze favorizante
- mediul umed, rece, cu atmosfera poluanta
- schimbarea brusca de temperatura care declanseaza un spasm al vaselor bronselor.
3) Cauze predispozante
Generale :
- varsta mica ( sub 3 ani ) sau varsta inaintata
- ereditatea ( sunt familii cu rezistenta bronsica scazuta )
- spasmofilia ( tetania latenta)
- lipsa de calire a organismului.
Locale:
- vegetatii adenoide
- infectiile repetate ale cailor respiratorii superioare ( rinite, faringite, laringite )
- turtirea cutiei toracice ca sechele de rahitism
- procesele de scleroza si emfizem pulmonar
Simptomatologie
Bronsitele se manifesta prin sindrom bronsic :
- tuse
- expectoratie ( seroasa, mucoasa, purulenta )
- rareori apare dispneea
- hemoptizia apare in bronsita cu hemofilus, in bronsita gripala
La examenul obiectiv se aud multe raluri bronsice uscate.
Evolutia bolii este in general benigna si dureaza 7 zile.
Complicatii
- bronhopneumonia
- abcesul pulmonar
- septicemie
- pneumotorax
Comlicatiile apar mai ales la sugar decat la copil.
Tratament
Igienic - camera aerisita cu temperatura de maxim 28 grade si pozitia sugarului schimbata frecvent.
Dietetic -lichide la discretie
Medicamentos
- expectorante in tuse cu expectoratie
- combaterea febrei, a agitatiei
- antibiotice numai in faza bacteriana ( se foloseste de obicei penicilina )
- calmante ale tusei cand aceasta este seaca.
Bronsita este inflamatia arborelui bronsic care declanseaza niste implicatii asupra plamanului si a inimii.
Etiologie
1) Cauze determinante
- suspensia aeriana cu particule iritative ( praf, siliciu, carbune, fum de tigara, faina, rumegus, smog)
- fumatul
- infectiile virale ( virusurile pregatesc mucoasa bronsica pentru invazia bacteriilor)
- congestii repetate ( tusitori si plangatori cronici )
- gaze iritante
2) Cauze favorizante
- mediul umed, rece, cu atmosfera poluanta
- schimbarea brusca de temperatura care declanseaza un spasm al vaselor bronselor.
3) Cauze predispozante
Generale :
- varsta mica ( sub 3 ani ) sau varsta inaintata
- ereditatea ( sunt familii cu rezistenta bronsica scazuta )
- spasmofilia ( tetania latenta)
- lipsa de calire a organismului.
Locale:
- vegetatii adenoide
- infectiile repetate ale cailor respiratorii superioare ( rinite, faringite, laringite )
- turtirea cutiei toracice ca sechele de rahitism
- procesele de scleroza si emfizem pulmonar
Simptomatologie
Bronsitele se manifesta prin sindrom bronsic :
- tuse
- expectoratie ( seroasa, mucoasa, purulenta )
- rareori apare dispneea
- hemoptizia apare in bronsita cu hemofilus, in bronsita gripala
La examenul obiectiv se aud multe raluri bronsice uscate.
Evolutia bolii este in general benigna si dureaza 7 zile.
Complicatii
- bronhopneumonia
- abcesul pulmonar
- septicemie
- pneumotorax
Comlicatiile apar mai ales la sugar decat la copil.
Tratament
Igienic - camera aerisita cu temperatura de maxim 28 grade si pozitia sugarului schimbata frecvent.
Dietetic -lichide la discretie
Medicamentos
- expectorante in tuse cu expectoratie
- combaterea febrei, a agitatiei
- antibiotice numai in faza bacteriana ( se foloseste de obicei penicilina )
- calmante ale tusei cand aceasta este seaca.
duminică, 27 mai 2012
OTITELE
Definitie
Otitele sunt inflamatii ale urechii .
Urechea este : - externa
- medie
- interna
Prin trompa lui Eustatius , casa timpanului comunica cu faringele ; ea se deschide in timpul deglutitiei.
Cauze
Cauze determinante : - bacterii
- virusuri
- ciuperci
- astuparea trompei lui Eustatius
Bacterii : - streptococ
- stafilococ
- pneumococ
- bacil Koch
Virusuri - ale bolilor contagioase ale copilului ca : rujeola si rubeola.
Obstructia trompei da o boala numita catar ototubar sau otita catarala care apare dupa urmatoarele boli :
- adenoidita cronica
- lipoza nazala (polipi)
- deviatie de sept
- repetate rinofaringite
Cauze favorizante :
- afectiuni de vecinatate ( aceleasi ca la catarul ototubar)
- corpii straini din cavitatea nazala, infectanti
- deficienta igienei : - microclimatul - frig, umezeala
- deficitul igienei corporale
- igiena vestimentara deficitara
- igiena alimentara- alimentatia in pozitia culcata poate duce la infiltrarea de lichide in tuba
- pozitia culcata indelungata
- tamponamentul nazal prelungit dupa epistaxis
- suflatul defectuos al nasului
- aspiratia secretiilor din faringe
- inotul sub apa
Cauze predispozante ( care tin de teren):
Generale:
- greutatea mica la nastere
- sifilis congenital
- deficiente imune
- varsta sub 6 luni
Locale:
- tuba scurta si larga la sugar si aproape tot timpul deschis- prezenta in casa timpanului a unui tesut conjunctiv abundent
- prezenta unui aditus foarte larg la sugar ( aditus =orificiul prin care casa timpanului comunica cu celulele mastoidiene).
PATOLOGIA OTITELOR
Microbii ajung in casa timpanului pe 4 cai :
1) Calea tubara
2) Calea externa ( prin traumatisme)
3) Calea limfatica
4) Calea hematogena
Calea tubara
1.obstructie tubara
2.lipsa de ventilatie a casei timpanului
3.hiperemia, congestia mucoasei din casa timpanului
4.hipersecretie in casa timpanului care poate avea 4 evolutii
- evacuarea ptin perforatie de timpan
- rezorbtie
- organizare (cicatrizare)
- anchiloza oscioarelor din casa timpanului cu surditate
Calea hematogena
Este numai in caz de sepsa. Cand este o bacteriemie, sangele aduce microbii la nivelul urechii.
SIMPTOMATOLOGIE
Otita sugarului are urmatoarele forme:
1) Catar tubar sau otita catarala cu simptomele de la calea tubara
2)Otita medie
- faza inchisa, preperforanta
- faza deschisa, postperforanta
Faza inchisa
Semna generale:
- febra care se ridica brusc la 30-40 grade C
- stare generala rea
- agitatie
- tipat brusc si puternic
- abandonarea brusca a suptului
- isi freaca capul de perna, din cauza durerii
Semne locale :
- durerea ( uneori isi duce mana la ureche). Semnul VACHER = se apasa pe antitragus si-l doare pe copil
- otoscopia prin care se vede congestia timpanului. Inflamatia timpanului se numeste miringita.
Faza deschisa
Perforatia poate fi - spontana
- prin paracenteza
OTITA LATENTA
Cauze
- distrofia
- antibioterapia
Simptome:
- palid
- incercanat
- nelinistit
- face cate un croset febril
- uneori face un sindrom febril prelungit
- inapetenta
- varsaturi
- diaree
Semne locale - sunt foarte discrete.
Tratament
- igienic
- dietetic
- medicamentos
Tratament igienic
In catar ototubar se fac bai auriculare cu apa oxigenata. Apoi se introduce boramid (picaturi) de 2 ori pe zi.
Tratament dietetic
Este necesar in caz de diaree infecto-parenterala.
Tratament medicamentos
- antibiotic
- chimioterapie de tip Biseptol 5-8 mg /kg corp/ zi
- protejarea sistemului nervos fata de convulsii la copii intre 6 luni si 6 ani = fenobarbital 5 mg/kgcorp/zi - seara ; vitamina B6 1 fiola de 5 ml per os ( pe gura) seara = potenteaza influxul nervos inhibitor.
- antitermice numai daca febra depaseste 38,5 grade C. Se administreaza paracetamol.
- instilatia de picaturi in nas ( 5-6-8 ori pe zi) in pozitie culcata.
COMPLICATIILE OTITEI
1 Labirintita ( otita interna)
2 Mastoidita + Antrita = Antromastoidita
3 Meningita
4 Tromboflebita de sinusuri intracraniene
Otitele sunt inflamatii ale urechii .
Urechea este : - externa
- medie
- interna
Prin trompa lui Eustatius , casa timpanului comunica cu faringele ; ea se deschide in timpul deglutitiei.
Cauze
Cauze determinante : - bacterii
- virusuri
- ciuperci
- astuparea trompei lui Eustatius
Bacterii : - streptococ
- stafilococ
- pneumococ
- bacil Koch
Virusuri - ale bolilor contagioase ale copilului ca : rujeola si rubeola.
Obstructia trompei da o boala numita catar ototubar sau otita catarala care apare dupa urmatoarele boli :
- adenoidita cronica
- lipoza nazala (polipi)
- deviatie de sept
- repetate rinofaringite
Cauze favorizante :
- afectiuni de vecinatate ( aceleasi ca la catarul ototubar)
- corpii straini din cavitatea nazala, infectanti
- deficienta igienei : - microclimatul - frig, umezeala
- deficitul igienei corporale
- igiena vestimentara deficitara
- igiena alimentara- alimentatia in pozitia culcata poate duce la infiltrarea de lichide in tuba
- pozitia culcata indelungata
- tamponamentul nazal prelungit dupa epistaxis
- suflatul defectuos al nasului
- aspiratia secretiilor din faringe
- inotul sub apa
Cauze predispozante ( care tin de teren):
Generale:
- greutatea mica la nastere
- sifilis congenital
- deficiente imune
- varsta sub 6 luni
Locale:
- tuba scurta si larga la sugar si aproape tot timpul deschis- prezenta in casa timpanului a unui tesut conjunctiv abundent
- prezenta unui aditus foarte larg la sugar ( aditus =orificiul prin care casa timpanului comunica cu celulele mastoidiene).
PATOLOGIA OTITELOR
Microbii ajung in casa timpanului pe 4 cai :
1) Calea tubara
2) Calea externa ( prin traumatisme)
3) Calea limfatica
4) Calea hematogena
Calea tubara
1.obstructie tubara
2.lipsa de ventilatie a casei timpanului
3.hiperemia, congestia mucoasei din casa timpanului
4.hipersecretie in casa timpanului care poate avea 4 evolutii
- evacuarea ptin perforatie de timpan
- rezorbtie
- organizare (cicatrizare)
- anchiloza oscioarelor din casa timpanului cu surditate
Calea hematogena
Este numai in caz de sepsa. Cand este o bacteriemie, sangele aduce microbii la nivelul urechii.
SIMPTOMATOLOGIE
Otita sugarului are urmatoarele forme:
1) Catar tubar sau otita catarala cu simptomele de la calea tubara
2)Otita medie
- faza inchisa, preperforanta
- faza deschisa, postperforanta
Faza inchisa
Semna generale:
- febra care se ridica brusc la 30-40 grade C
- stare generala rea
- agitatie
- tipat brusc si puternic
- abandonarea brusca a suptului
- isi freaca capul de perna, din cauza durerii
Semne locale :
- durerea ( uneori isi duce mana la ureche). Semnul VACHER = se apasa pe antitragus si-l doare pe copil
- otoscopia prin care se vede congestia timpanului. Inflamatia timpanului se numeste miringita.
Faza deschisa
Perforatia poate fi - spontana
- prin paracenteza
OTITA LATENTA
Cauze
- distrofia
- antibioterapia
Simptome:
- palid
- incercanat
- nelinistit
- face cate un croset febril
- uneori face un sindrom febril prelungit
- inapetenta
- varsaturi
- diaree
Semne locale - sunt foarte discrete.
Tratament
- igienic
- dietetic
- medicamentos
Tratament igienic
In catar ototubar se fac bai auriculare cu apa oxigenata. Apoi se introduce boramid (picaturi) de 2 ori pe zi.
Tratament dietetic
Este necesar in caz de diaree infecto-parenterala.
Tratament medicamentos
- antibiotic
- chimioterapie de tip Biseptol 5-8 mg /kg corp/ zi
- protejarea sistemului nervos fata de convulsii la copii intre 6 luni si 6 ani = fenobarbital 5 mg/kgcorp/zi - seara ; vitamina B6 1 fiola de 5 ml per os ( pe gura) seara = potenteaza influxul nervos inhibitor.
- antitermice numai daca febra depaseste 38,5 grade C. Se administreaza paracetamol.
- instilatia de picaturi in nas ( 5-6-8 ori pe zi) in pozitie culcata.
COMPLICATIILE OTITEI
1 Labirintita ( otita interna)
2 Mastoidita + Antrita = Antromastoidita
3 Meningita
4 Tromboflebita de sinusuri intracraniene
vineri, 25 mai 2012
ADENOIDITA
Definitie
Adenoidita este inflamatia tesutului limfatic din faringe.
Tesutul limfatic este o retea de tesut conjunctiv in care se gasesc celule limfatice. Tesutul limfatic face parte din sistemul imun.
Etiologie
Aceleasi cauze ca pentru rinofaringita.Simptomatologie
Adenoiditele pot fi :
- acute
- subacute
- cronice
Adenoiditele pot fi :
- acute
- subacute
- cronice
Adenoidita acuta
- febra care apare brusc si dispare dupa 7 – 10 zile
- agitatie
- obstructie nazala – respiratie cu gura deschisa si zgomotoasa in timpul somnului
- rinoree anterioara, mucoasa la inceput si apoi muco purulenta
Complicatii :
- otita
- laringita
- traheobronsita
- diareea infecto-parenterala ( neintestinala , adica pe alte cai)
Adenoidita subacuta
Febra care persista 2-3 si chiar 4 saptamani ; este sub 38 grade C, cu varfuri de subfebrilitate matinala. Pot exista si perioade de afebrilitate de cateva zile.
Diagnostic diferential trebuie facut cu :
- pielonefrita ( infectia tractusului urinar ) ; se fac 2-3 uroculturi
- tuberculoza – se face IDR cu PPD 2ui si daca este negativ se face si cu 10ui. Daca si acesta este negativ, inseamna ca nu este vorba de o tuberculoza.
Complicatii : aceleasi ca la adenoidita acuta, plus distrofierea copilului.
Adenoidita cronica – vegetatii adenoide
Dupa 2-3 saptamani de inflamatie, tesutul limfatic din faringe se hipertrofiaza si vegeteaza.
Cauze :
- repetarea infectiilor waldeyeriene ( adenoidite repetate)
- diateza limfatica (abundenta de tesut limfatic )
Simptome :
- gura deschisa tot timpul ( mai ales in cursul noptii)
- sforait
- facies adenoidian cu gura deschisa si buze rasfrante
Tratamentul adenoiditelor
Adenoidita acuta – identic cu cel din rinofaringita
Adenoidita subacuta si cronica – se poate indica adenectomie dupa varsta de 3 luni cu conditia ca :
- 3-4 zile copilul sa fie afebril
- Sub protectie de antibiotice
Abonați-vă la:
Postări (Atom)